Riduri

S-au întâlnit atunci când aproape era prea târziu. Cu o uşoară mirare că inimile lor încă mai pot simți.

Ruşinați de dragostea lor, nelalocul ei parcă, totuşi s-au iubit. Cum au putut.

Şi-au scos metehnele la plimbări. Ea – piciorul bolnav, el – mâna nemişcată.

Stând pe bancă, în parc, s-au scăldat în soarele dimineții, ca în cea mai albastră mare din lume.

Au mâncat, decadent, înghețată pe malul Senei şi nici nu le-a păsat că îşi murdăresc hainele.

Au dansat într-o stație de Metrou, pe muzica unui cerşetor.

Au băut vin şi nu şi-au luat pastilele.

S-au întrecut la mințit.

Ea a gătit pentru el, în cârjă, mâncarea lui preferată. El i-a reparat lampa, necruțându-şi mâna.

Şi-au luat cadouri extravagante, împrumutând bani de la un prieten comun. Un baston cu cap de argint. O pereche de mănuşi din piele de capră.

Ea l-a ascultat cuminte, când el i-a povestit o oră întreagă, cu lacrimi în ochi, despre fosta soție.

El nu i-a spus niciun cuvânt când a aflat cum şi-a pierdut averea.

Şi-au propus să facă o nebunie. „Să mergem în Rusia, cu Transsiberianul, şi la balet, şi votcă şi zăpadă!”. Au amânat, desigur. Dar ce mai contează? Au vrut!

Şi-au făcut poze pe vapor. Au râs zgomotos în lume. Au părut bătrâni şi nebuni.

Dar a meritat.

Timid, au spus lumii întregi, că şi ridurile pot fi sărutate.

14,412 total views, 4 views today

Share Button

Lasă un commentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>