Povești de cartier: Babornița

Genevieve, ce nume (!) era rea, în toate sensurile. O vecină rea, o femeie rea, o bătrână rea și, într-un final, un om rău. Ultima, deși se subînțelege de la sine, merită să fie spusă încă o dată. Și toți o spuneau, oricât de des puteau: altor oameni sau măcar în gând, ca să se simtă mai bine, deși mai vinoveți.

Rautatea ei era evidentă, directă, inteligentă și, ceea ce deranja cel mai mult, de obicei adevărată. Genevieve nu era proastă și nici nebună. Nu era nici măcar bolnavă, ceea ce ar fi putut să o absolve parțial de vină. Era pur și simplu o bestie și așa ar fi rămas chiar și într-un scaun cu rotile, chiar și pe patul de moarte. Ah, patul de moarte… Acest gând apărea, cumva, de la sine în capetele vecinilor, atunci când ziua sau dispoziția lor era din nou stricată de babă. Da, babă – de ce mă rog ar fi acesta un cuvânt rău? Prea bun chiar și nedrept vis-à-vis de babele de zăpadă, la o adică. Baborniță, asta era!

Mai întâi i se auzea bastonul. Genevieve nu lua niciodată liftul, din motive evidente, care se reduceau la faptul că toți îi doreau moartea. Era convinsă că vecinii o urăsc atât de mult, încât și-ar fi sacrificat propria viața , punând o bombă în ascensor, doar pentru a o spulbera și pe a ei. “Ce idioată!” exclamam noi, iar ea zâmbea răutăcioasă și se ducea la scări. “Nu-mi aduceți voi moartea, nimicurilor, degeneraților, mizeriilor…Doar Dumnezeu mă poate lua din scârnăvenia asta de lume, dar și cu el, mai întâi voi negocia”.

Deci, bastonul. Bastonul era din os (de om, eram sigură eu), care se plia segment cu segment, odată ce Genevieve apăsa pe un buton de pe mâner. În acel moment se producea un sunet atât de dezgustător, încât aveam impresia că de după colț vine spre noi o șatră de schelete sau că ea, printr-un miracol, își va scoate acuș cu o mână masca lividă și va rămâne în fața mea în “starea” ei adevărată – cea de zgripțuroaică.

– Ce baston interesant aveți, i-am spus prima dată când ne-am cunoscut, la o săptămână după ce m-am mutat într-o clădire cu ea, ca să fiu amabilă.

– Vezi să nu-ți intre în cur, mi-a spus.

Aș fi iertat-o, desigur, cu politețea specifică emigranților, dacă, să zicem o zi mai târziu, mi-ar fi spus că era beată sau nefericită, sau bolnavă sau pur și simplu cretină. Dar asta nu s-a întâmplat, în schimb s-a întâmplat altceva, în timp ce îi deschideam poarta vecinei de la 3, care își cumpărase flori și avea mâinile ocupate.

– Și-a luat proasta buchet, să i se pară ca o fute și pe ea cineva.

Să o urăști pe Genevieve este ușor, de aceea toți au renunțat să o mai facă. Bizar, dar după un timp, nici măcar nu îmi displăcea. O așteptam chiar. Observațiile ei răutăcioase sau dureroase, sau și una și alta, aduceau o temă de discuție în plus la cină. Atunci când pur și simplu ne numește “mizerii” sau “cretini”, nu se întâmplă nimic. Mai grav este când și dacă, Genevieve atinge o bubă – iar ea o atinge des – și zgândără un adevăr. Când, de exemplu, ne spune că avem copii urâți sau că aceștia mănâncă muci. Sau că vecinii de la doi sunt mereu beți și primesc în vizite tipi dubioși. Sau că fata ceea e prea grasă. Sau că tipul cu “Lamborghini” este, în esență, un idiot. Sau că suntem toți niște snobi și cheltuitori și cărăm mâncare cu sacii (când ar trebui, de fapt, să mâncăm rahat).

Într-o seara, de la geamul de la bucătărie, am văzut-o la cină. Era duminică și o sărbătoare catolică. Iar ea era singură cu pisica. Mânca o conservă, din picioare. Mi s-a făcut atât de milă de ea, încât mi-am propus neapărat să fiu umană cu ea a doua zi. Să-i mai dau o șansă, să o iert.

– E cald afară și frumos…

– Da tu nu poți să taci deloc? Mereu bolmojești ceva, cu accentul acesta al tău prostesc?

Bestia. Scheletul. Babornița.

 

 

 

2,653 total views, 1 views today

Share Button

Comment (1)

  1. Tamara

    Pe la mijlocul povestioarei am simtit mezul frazei:” de ce cind ii spui omului verde in ochi ei se face rosu?”.

    Reply

Lasă un commentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>