Mărțișoarele

Cu vreo zece ani în urmă, pe când eram reporter de televizune, m-am dus într-o zi să filmez povestea unei profesoare. Avea 95 de ani. Era profesoară de oraş, toată viaţa a fost. Ne-a primit în camera ei mică, într-un bloc sovietic cu patru etaje – hruscovsci le mai spun chișinăuienii – croşetată de jos până sus și mirosind a levănţică. Doamna profesoară era o Doamnă. Ne-a servit cu ceai de plante în căni de faianță, cu şerveţele brodate de mână şi ne-a adus dulceaţă din gutui. Vorbea moale, corect, înfășurată toată într-un şal de Orenburg. Avea niște degete și ochi, care parcă duceau o viață de sine stătătoare. Mi-a arătat multe: diplome, decupări din ziare despre elevii săi, cărţi rare, poze îngălbenite, medalii.

– Ce aveţi cel mai de preţ de la elevii Dumneavoastră, am întrebat-o?

A scos grăbită o cutie mare cu mărţişoare. Peste o mie. Mărţişoare primite în fiecare lună Martie, ani şi ani şi ani, de la elevii săi. Se împletiseră toate între ele. Pe unele le ţinea încă minte.

–  Acesta este de la Valerică, el e actor acum. Acesta – de la Lenuţa, ea a murit… da, trist. De la Iurie – el acum e la Minister. Mariana  – în America.

Aveam impresia că ar fi putut continuă astfel o zi întreagă.

M-a marcat această istorie cu această profesoară, adevărată profesoară. Şi m-am gândit să v-o povestesc astăzi, de 1 Martie.

Eu astăzi nu am niciun mărţişor. La Paris nu le face nimeni, copiii sunt încă prea mici, eu am mâini de ciment. Mă gândesc însă că pe undeva, poate şi vreun profesor de-al meu ţine în cutie un mărţişor, pe care i l-am oferit într-o primăvară. Fără ca să ştiu atunci cât poate însemna un mărţişor pentru un om, peste ani.

O primăvară frumoasă la toţi!

5,421 total views, 1 views today

Share Button

Comments (3)

  1. Olga Marinescu

    Cel mai rău îmi pare rău pentru copii că nu au fericirea de a trăi şi bucuria de a vedea, de primi, dar, mai ales, de a dărui mărţişoare. Nu ştiu dacă dragostea pentru mărţişoare se mai poate naşte aşa uşor altcândva decât în copilărie.Prima mea amintire cu mărţişoare, cu două mărţişoare cred, dar, numai unul mi-l mai amintesc (un ghiocel frumos de plastic) datează de când eram la grădiniţă. Pe atunci, copiii de grădiniţă aveau vacanţă toată iarna (şi ce bine era). Mama, fiind educatoare, fusese chiar pe 1 martie la Craiova să îşi facă analizele medicale obligatorii pentru noul ciclu de învăţământ. Tocmai în ziua aia a nins atât de mult că nu s-a mai putut circula pe drumul obişnuit până la Craiova. Mama şi colega ei au mers cu maşina colegei, condusă de soţul dânsei. Au vent foarte târziu, dar, cum nu existau nici măcar telefoane fixe pe la casele oamenilor, nu ştiam nimic. Se întrerupsese curentul. Nici frică nu îmi era, eram într-o stare de încremenire. Şi când a venit, ce bucurie. O bucurie ca o linişte încăntătoare, ca o revenire la tihna de acasă. Şi ce admiraţie când ne-a arătăt mărţişoarele! Şi m-am gândit chiar ieri, cred, că dacă aş avea şi eu fericirea să am măcar un copil, ce interesant şi ce educativ ar fi să îl las pe el să aleagă mărţişoarele pe care să le dăruiască.

    Reply
  2. colun ecaterina

    Draga amintire…Si noi azi cu fiica am ales doua martisoare impletite manual,forte dragute care le daruim cu drag si chiar suntem curioase ce fac dragile noastre profesoare cu ele an de an.Ne-ar fi placut sa stim ca peste ani ne-ar recunoste prin ele.Sa ne fie sanatoase multi ani inainte!!!

    Reply
  3. lucia

    Draga Tatiana,
    eu locuesc in Milano, dar sarbatoarea martisorului o sarbatoresc ca multi ani in urma: un martisot, un zambet, o urare de bine. Cum? Cu 50 euro am comandat din Moldova 100 de martisoare, confectionate in Chisinau, transportate cu microbuzulin Milano. Martisoarele le-am cadonat prietenilor si colegelor italiene, care le-au purtat apreciind traditia poporului meu. Martisorul meu il purtam si ieri la Paris, cand o domnisoara vazandu-ma in metrou m -a intrebat daca putea sa mi-l cumpere. I l-am daruit. Din toata inima.
    E bine sa pastrezi amintirile din trecut , nu este nici chiar atat de greu sa sarbatoresti si prezentul.
    Un bun martisor la toti.
    Lucia

    Reply

Lasă un commentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>