Creta din buzunar

Pe vârfuri

Olga picura toată. Ploaia o răzmuiase, de aceea nu era foarte clar dacă e doar udă sau a plâns din nou. Degetele ei albe și nervoase se înroșiseră de frig și refuzau să-și mai îndeplinească obligațiile. Femeia le mai purtă vreo câteva secunde prin geanta imensă, dar degeaba. Cheia nu se lăsa găsită. Atunci Olga zâmbi.

(mai mult…)

2,481 total views, no views today

Datoria

Domnul Bertinol se uita cu bucurie cum seringa subțire îi sugea nesătul sângele din venă. Lichidul roșu urca repede prin tubul subțire, se îmbulzea prin labirinturile de cauciuc și rămânea cuminte în bidonul transparent, pe care un medic tinerel notase grupa sangvina.

(mai mult…)

2,706 total views, no views today

Crăciunul furat

Alexandru și Sofia – copiii mei – se pregătesc de Crăciun. Unul vrea ciocolate, altul vrea ciocolate. Unul vrea înghețată, altul vrea înghețată. Se foiesc pe lângă brad, încercând să ghicească unde anume vor fi depozitate cadourile. Pe unde oare va intra Moșul – pe la balcon sau pe ușă? Oare știe codul? Oare nu se va topi mormanul de înghețată dacă va sta o noapte pe parchetul de sub pom? Între timp, la televizor, e un film despre un oarecare Grinch care a furat Crăciunul…

(mai mult…)

687 total views, no views today

Măsura

Trebuia, clar, prefăcută. M-am dus la atelierul de pe colț, ținut de turcoaica cu care mă salut duminica la brutar. La Paris aproape toate atelierele de cusătorie aparțin turcilor. Nu știu de ce. Oricum, nu aveam de gând să clarific acest mister, ci doar să îngustez o fustă. Zeinep, de la care miroase mereu a cafea, m-a invitat să intru, din priviri. Și tot așa m-a întrebat ce vreau. Această capacitate a femeilor musulmane – de a exprima orice cu ochii – mă fascinează. Zeinep s-a uitat la fustă, mi-a măsurat talia și mi-a zis: joi.  Să vin joi.  Am ieșit pe ușă, de parcă nici nu aș fi intrat.  Și mi s-a făcut pe loc dor de Zinaida Haritonovna.

(mai mult…)

3,494 total views, no views today

Mila

“… te rog să-mi mai trimiți de la Paris vreo 10-15 reviste de modă, la alegerea ta, ca să mă inspir și să mă dau rotundă în fața americancelor. A ta, Mila”.

 Mila nu este deloc a mea. Nici măcar nu suntem rude. Ne-am văzut de două ori în viață. Dar, pentru că ea este din Ucraina, iar eu, de peste gard, din Moldova, ne-am apropiat. Într-atât, încât să ne scriem “a ta” la sfârșit de scrisoare.

(mai mult…)

3,685 total views, no views today

Cina

Pentru cină, Jane îmbrăcase rochia cea albastră cu mâneci trei sferturi, iar asta însemna mai multe lucruri. În primul rând, pentru că avea guler, rochia trebuia purtată cu părul ridicat sau măcar prins, sau altfel, însă nu pe spate, ca de obicei. Apoi, pentru că avea urechile expuse, se cereau niște cercei – pe care Jane i-a pus desigur, dar numai pentru că așa dicta situația.  (mai mult…)

731 total views, no views today